25.noiembrie.2007, Moldova, Parcul Natural Vânători Neamţ
După o noapte de "dormit" în tren, într-un vagon supraîncălzit (e adevarat că e mai bine decât să nu fi fost căldură) tot ce voiam era să umblu un pic pe afară... iar asta s-a întâmplat în Parcul Natural Vânători Neamţ (acesta fiind şi ţinta mea şi casa mea pentru câteva zile).
dacă cineva vrea să ştie mai multe despre aceasta:
pagina parcului
harta
uneori mai sunt probleme... insistaţi
Motivul existenţei lui şi mai ales dorinţa personalului de acolo: să readucă zimbrul în libertate în pădurile României, iar dacă totul merge după cum vor ei... mult nu o să mai fie. Multe amintiri mă aduc în această zonă, unele legate de meseria mea... aici am făcut primele voluntariate, am publicat prima lucrare. Altele nu... Prima impresie când am ajuns a fost dată de sediul administaţiei parcului... este super. L-am mai văzut odată când încă era în "durerile facerii" dar acum e gata.
Când intri deja din usă eşti întâmpinat de sigla parcului, iar în interior în muzeu la loc de mare cinste unul dintre zimbri "veghează".
Am lăsat bagajul şi am plecat spre Dragoş-Vodă, o mică rezervaţie/grădină zoologică nu departe de Mânăstirea Neamţului.Poate odată voi mai prezenta şi povesti şi despre mănăstirile zonei chiar dacă nu întotdeauna am avut amintiri plăcute despre ele (poate că şi eu sunt de vină).
Plimbarea m-a dus pe unele din locurile în care odată am călcat ca voluntar, frumoase şi iresponsabile timpuri. Aş fi vrut să fotografiez câte ceva dar timpul scurt şi vremea nefavorabilă nu mi-au permis decât să imortalizez câteva ciuperci şi nişte vrăbii... multe vrăbii... de 2 feluri :).
Vrabia de casă, bărbătuşul... acum în haine de iarnă nu atât de strălucitoare ca şi primăvara sau vara dar la fel de gălăgios
şi o femelă, mai modestă la îmbrăcăminte
Vrabia de casă (Passer domesticus) este una dintre cele mai frecvente păsări la ora actuală fiind prezentă aproape pe tot pământul cu predilecţie în sau pe lângă aşezările omeneşti. Este prezentă tot timpul anului iar cuib îşi face în cele mai variate şi ciudate locuri... doar să semene cu o scorbură.şi vrabia de cîmp uşor de recunoscut după "virgula" din obraz
Vrabia de câmp (Passer montanus), nu atât de comună ca şi surata ei aproape domestică dar totuşi frecventă şi de multe ori întâlnită şi acolo unde nu sunt oameni trăind bine mersi încă şi în sălbăticie. Este şi puţin mai mică.Mai multe... poate altadată
9 comentarii:
Frumoase pozele, plus ca mai invat si eu despre raul, ramul din tara asta. Cu ce aparat si obiectiv le-ai facut?
@anonim
multumesc
Canon 40D cu Canon 17-85 4-5,6 IS si Canon 400 L 5.6
cosmln
Ok, multumesc
Eu am un 400D de incepator cu obiectivul din kit pe care trebuie sa-l schimb cat mai curand ca e vai de el. Momentan ma tenteaza un macro, sa mai vad...
Spor la fotografiat pe mai departe!
@anonim
si ee am si 400D, nu mi se pare un aparat rau. pana acum chestiile vizibile se vad la ISO.
plusuri pentru 400D este mult mai usor de folosit... sau poate ca doar mi se pare mie, daca eshti mai mic (cum sunt eu) e mai usor de tinut in mana... parca e mai natural sau poate ca e doar obisnuinta
dar oricum nu o sa schimb 40d pentru alt 400D :):):):)
cosmln
foarte frumos. am ajuns intamplator la blogul tau cautand o specie de pasare(am gasit un pui asemanator cu un porumbel si sunt curioasa ce e de fapt). n.am aflat ce ma interesa, in skimb mi.a placut f mult profilul.
Am învăţat şi eu lecţia vrăbiilor, dar mi-au trebuit patru luni de fotografie ca să descopăr deosebirea. Frumoase fotografiile şi îţi urez să pui mai multe şi mai des.
@theenaz
multumesc pentru cuvintele frumoase.
daca ai fotografii cu acea pasare pot sa incerc sa te ajut sa afli ce este.
cosmninovidiu(at)yahoo(dot)com
apropo blogul s-a mutat la http://cosmln.nature4stock.com
cosmln
@klaus
multumesc... si aici.
legar de mai mult si mai des cred ca ai vazut ca e valabil dar pe blogu nou.
cosmln
Interesant ce scrii tu. Multumesc pentru informare!
Trimiteți un comentariu